Limba germană

-Cel mai lung cuvânt ce se regăseşte în limba germană are 65 de litere şi reprezintă numărul “777777” – siebenhundertsiebenundsiebzigtausendsiebenhundertsiebenundsiebzig.

-Summer Institute of Linguistics (SIL) afirmă, prin prisma unui studiu de cercetare, că există un total de 53 de limbii germanice diferite.

O contribuţie importantă asupra formării foneticii limbii germane a adus-o Jakob Grimm prin scrierea primei cărţi de fonetică/fonologie  numită “legea lui Grimm” cunoscută şi ca “Primul schimb de sunet Germanic “.

În anul 1808 Jakob şi Wihelm Grimm au început redactarea primului dicţionar german numit “Cartea cu cuvinte germane” care are 33 de volume şi are o greutate de 84 de kg și care, deşi a rămas neterminat, a fost şi este cea mai completă “înregistrare” a cuvintelor din limba germană.

 

Limba franceză

- Cel mai lung cuvânt în limba franceză este un adverb format din 25 de litere: anticonstitutionnellement (anticonstituţional).

– Franceza este limba oficială a ONU

-Franceza a fost mai mult de 300 de ani limba oficială a Angliei

Limba franceză este limba oficială în 29 de state dintre care: Franţa, Republica Democrată Congo, Canada, Madagascar, Guineea, Elveţia, Coasta de Fildeş, Niger, Camerun, Belgia, Senegal, Benin, Ciad, Burundi, Rwanda, Brukinaa Faso, etc

În dicţionarele de limba franceză se regăsesc în jur de 35.000 de cuvinte dintre care 1053 de cuvinte sunt împrumutate din limba engleză, 698 de cuvinte din limba italiană, în jur de 692 de cuvinte din limba germană modernă şi limba germanică veche, 214 de cuvinte din limba arabă, 157 de cuvinte din limba spaniolă, 151 de cuvinte din limba daneză, 109 de cuvinte din limba persană şi limba sanscristă şi în jur de 600 de cuvinte au fost preluate din alte limbi.

Prin intermediul negustorilor, pe la începutul secolul al XIV-lea,  lexicul limbii franceze s-a îmbogăţit treptat de-a lungul istoriei împrumutând multe cuvinte provenite din alte limbi. Au fost adoptate cuvinte precum: ambasciata (limba italiană), ambassade (limba franceză), ambasadă (limba română), busto (limba italiană), buste (limba franceză), bust (limba română), pistola (limba italiană), pistolet (limba franceză), pistol (limba română). În secolul următor, prin intermediul cămătarilor italieni, apar cuvinte noi preluate de limba franceză, cum ar fi: banca (limba italiană), banque (limba franceză), bancă (limba română) și fallimento (limba italiană), faillite (limba franceză), faliment (limba română).

Influența predominantă a limbii engleze se face simțită abia în sec al XVII-lea, prin prisma unor evenimente istorice, provocând emigrarea protestanţilor francezi în Anglia, dat fiind faptul că Ludovic al XIV-lea în anul 1685 a contramandat Edictului de la Nantes. Prin prisma faptului că a fost revocat actul promulgat ce accepta îngăduință religioasă dintre catolici și protestanți mulţi intelectuali francezi au debutat în instituţiile politice din Anglia. În acest fel apar în limba franceză cuvinte precum: speaker – vorbitor, session – sesiune, motion – moțiune, budget – buget, législature – legislatură, vote – vot, urmând ca în secolele ce au urmat limba franceză să împrumute în jur de 1000 de cuvinte (de ex.: tennis, frac, court, sport, cricket, record, whisky, budget, redingote, etc) ce se regăsesc și astăzi în dicţionarele franceze.

 

Limba engleză

-Cel mai lung cuvânt în limba engleză are 1909 litere şi se referă la o parte distinctă a ADN-ului.

-Dintre toate limbile lumii, engleza are cel mai mare vocabular și cele mai multe sinonime. Acesta este alcătuit din peste 800 000 de cuvinte.

– Aproximativ 25.000 de noi cuvinte sunt incluse în vocabularul limbii engleze în fiecare an.

-10 dintre cele mai folosite cuvinte din limba engleză au peste 3250 de sensuri.

-Propoziţia: “The quick brown fox jumps over the lazy dog” foloseşte fiecare literă a alfabetului.

Datorită răspândirii sale, limba engleză este numită şi “limba globală” sau “lingua franca” aceasta reprezentând o limbă comună, o limbă administrativă, ce este prezentă în documentele oficiale. Limba engleză, prin tratat internaţional, este o limbă oficială a Uniunii Europene, a Naţiunilor Unite şi a multor organizaţii sportive internaţionale, înglobând aici şi Comitetul Olimpic Internaţional, fiind totodata limba oficială pentru comunicaţiile maritime şi aeriene.

Limba engleză este cea mai studiată limba din comunitatea Europeană, având un procentaj de 89%. În urma unui studiu realizat la nivel European, a rezultat ca o mare parte din populaţie poate conversa în limba engleză la un nivel avansat. Populația Olandei are un procentaj de 87% de vorbitori, urmată de Suedia cu un procentaj de 85% de vorbitori,  Danemarca cu un procentaj de  83% de vorbitori,  Luxemburg 66% din populaţie vorbeşte limba engleză, Belgia are un procentaj de 52%, urmată de Germania cu un procentaj de  51%.

Istoria limbii engleze datează încă din anul 450 până în prezent, aceasta divizându-se în trei categorii: engleza veche, engleza mijlocie şi engleza modernă.

Limba engleză veche, începând cu anul 450 până în 1100, a suferit multe modificări pe parcurs, fiind înţeleasă azi doar de persoane care au studii de specialitate. Aceasta a avut patru dialecte: Northumbrian, Mercian, West Saxon, Kentish. În mare parte, vocabularul limbii engleze vechi era format din cuvinte provenite din limba germană, aceste cuvinte nu se mai regăsesc astăzi în engleza modernă, aceasta împrumutând în timp cuvinte din limba latină renunţând la cuvintele germanice.

 

Limba Rusă

• Conține litere atât din alfabetul chirilic, cât și din cel latin.
• Un dialect al limbii ruse vorbit în regiunea Karaciai – Cerchezia este considerat cel mai greu din lume. Nu poate fi învățat decât în copilărie, adulților fiindu-le imposibil să îl învețe.

Alfabetul limbii ruse este format din 33 de litere, acestea sunt împărţite în 10 vocale, 21 de consoane şi 2 litere mute. Nici un cuvânt din limba rusă nu începe cu o literă mută deoarece ele sunt folosite pentru formarea sunetele cuvintelor.

În vocabularul limbii ruse moderne se regăsesc aproximativ 55% din cuvinte ce provin din slavona bisericească.

Limba rusă ocupă locul cinci după numărul de persoane care o vorbesc la nivel global, locul opt după persoanele care o vorbesc ca limbă maternă, fiind cea mai răspândită limbă slavă, și ocupă locul patru fiind una din cele mai traduse limbii de pe glob.

Pe 6 iunie este sărbătorită “Ziua Limbii Ruse”, festivitatea se desfăşoară în Geneva la sediul European al ONU, atunci este sărbătorită şi ziua de naştere a poetului rus Aleksandr Puşkin (6 iun.1799 – 10 feb.1837), acesta fiind considerat fondatorul literaturii ruse moderne.

 

Limba olandeză

• Cel mai lung cuvânt olandez are 53 de litere, acesta este “Kindercarnavalsoptochtvoorbereidingswerkzaamhedenplan” și se traduce prin pregătirea activităţilor pentru procesiunea carnavalului pentru copii.

Limba neerlandeză numită şi limba olandeză face parte din subgrupa limbilor vest-germanice, fiind astfel o limbă germanică. Limba olandeză este de fapt forma scrisă a dialectelor germanice, comune vorbite în Olanda, Belgia, regiunile Bruxelles şi Flandra.

Limba neerlandeză este limba oficială a Ţărilor de Jos, Republica Suriname şi în Antilele Olandeze. În Belgia 58% din populaţie este vorbitoare de limba olandeză, aceasta fiind una dintre cele trei limbi oficiale pe lângă franceza şi germana.

Alfabetul limbii olandeze conţine 26 de litere.

Prima scriere în limba olandeză datează încă din anul 1100, această scriere se regăseşte pe un pergament.

Limba olandeză în perioada colonială, a început să se raspandesaca în lume, influențând limba rusă prin împrumuturi de termeni din domeniul maritim, avand totodata si o influenţă asupra limbi japoneze.

 

Limba suedeză:

- În anul 2005 limba suedeză nu era limba oficială a Suediei, ea fiind doar o limbă naţională, care era şi este vorbită de marea majoritate a populaţiei Suediei, în prezent aceasta fiind limba oficială a Suediei şi a Arhipeleagului Aland. (Finlandia).

Limba suedeză aparţine limbilor scandinave, o subgrupă a limbilor germanice şi o ramură a limbilor indo-europene. Limba suedeză este descendentă a limbii nordice antice alături de daneză şi norvegiană, fiind şi foarte apropiată lingvistic de acestea.

Limba suedeză este limba strămoşească a popoarelor germanice şi a locuitorilor din Peninsula Scandinavă, din epoca vikingilor. Limba suedeză este singura limbă Nordică cu un total de 10 milioane de vorbitori, ocupând locul 74 după numărul de vorbitori.

 

Limba arabă

- În limba arabă scrierea se face de la stânga la dreapta, alfabetul arab are un total de 29 de litere şi 3 vocale.

– Alfabetul limbii arabe nu are majuscule sau litere mici, nici scris de tipar sau de mână, acesta are doar diferite forme ale scrierii.

– Alfabetul limbii arabe a luat naştere din alfabetul Aramaic, acest alfabet a fost utilizat în sec. al IV – lea şi în sec. al V- lea de triburile arabe Hirah, Anbar şi tribul profetului Muhammad.

Limba arabă este limba oficială în 25 de țări, clasându-se pe locul 5 după numărul de vorbitori.

Este una din cele şase limbi de lucru a Organizaţiei Naţiunilor Unite, fiind acceptată în anul 1974 datorită importanţei şi răspândirii sale.

Face parte din ramura limbilor afro-asiatice. Limba arabă clasică se regăseşte în Coran şi este numită limba arabă coranică. Limba arabă clasică este o formă a limbii arabe regăsindu-se în texte religioase, filozofice şi ştiinţifice.

Are un număr de peste 14 dialecte: araba egipteană, araba magrebită, araba levantină, araba mesopotamiană, araba din Arabia Saudită, Irak, Siria, Iordania, Oman, araba din Bahrein, Emiratele Arabe Unite numită şi limba arabă din Golf, araba din Hassaniya, Araba sudaneză, araba din Hijaz, Neid, Yemen, araba andalusă din Iberia, Araba siciliană, malteză.

 

Limba ebraică

- Alfabetul limbi ebraice conţine un număr de 22 litere, citirea şi scrierea în limba ebraică se face de sus în jos, de la dreapta la stânga, alfabetul limbii ebraice are doar consoane, vocalele nu se scriu în limba ebraică.

-Vechiul Testament din Biblie este scris în limba ebraică, iar câteva pasaje scurte din Ezra, Neemia și Daniel în aramaica.

-Limba ebraică era limba clasică a Palestinei, aramaica un dialect mai nou era limba poporului și era folosită de toți evreii orientului.

Limba ebraică face parte din familia de limbi hemato-semitice, limba ebraică este numită în Biblie “limba din Canaan” sau “limba lui Iudeea” iar  în Vechiul Testament este numită şi “limba sfântă” a creştinismului şi a religiei iudaice.

Limba ebraică este limba oficilă a Israelului, aceasta este  o copie fidelă a limbii ebraice clasice, păstrându-și structura și vigoarea stilului de-a lungul timpului, limba ebraică fiind foarte asemnătoare cu ebraica biblică arhaică.

Limba ebraică până în secolul XIX- lea era considerată o limbă moartă, aceasta renaște ca limbă oficială a statului Palestinian printr-un mandat britanic în sec XX alături de limba engleză și limba arabă. La renașterea limbii ebraice a contribuit foarte mult lingvistul Eliezer ben Yehudah, acesta s-a dedicat renașterii limbilor “moarte” ajutând la imbunătățirea și adaptarea limbilor la societatea modernă.

Momentul care a dus la renașterea limbii ebraice a fost deschiderea primei școli gimnaziale cu predare doar în limba ebraică „Herzelia” în anul 1905, urmată apoi de momentul când limba ebraică a devenit oficială în Statul Israel, în anul 1948.

 

Limba turcă

- Primul aflabet turc datează încă din evul mediu, popoarele turce foloseau alfabetul runic turcic numit și scrierea Orhon.

Limba turcă face parte din ramura limbilor altaice, fiind formată din aproximativ 60 de limbi ce sunt înrudite și aparțin familiei de limbi turcite.

Limba turcă este o limbă armonică din punct de vedere a vocalelor deoarece vocalele sufixelor se potrivesc mereu cu ultima vocală a cuvantului, verbul se găsește mereu la sfârșit de propoziție și limba nu are gen gramatical.

Alfabetul orhon era un alfabet propriu, având un total de 40 de simboluri și însemne. Pe parcursul anilor și a evoluției limbii turce, poporul turc a adoptat alfabetul uigur până în secolul al VIII – lea, urmat fiind de alfabetul arab. În prezent limba turcă folosește alfabetul latin încă din anul 1928 când președintele Turciei Mustafa Kemal Atatüra a adoptat oficial scrierea latină.

Alfabetul turc conține 29 de litere dintre care 8 vocale și 21 de consoane, vocalele anterioare și posterioare sunt aceleași ca și în limba engleza.